La mare, la club

Cluburi, viata de noapte, briza racoroasa a marii, imbratisari patimase inainte de rasaritul soarelui, dulce aroma a pielii bronzate, ritm accelerat al batailor inimii in fata unui tarm curtat de valuri.

Un trup vibrand care te tine strans in brate si nu iti da drumul atunci cand racoarea diminetii trimite pielii mii de fiori, Costinesti, Mamaia, trance, house, miros de soare, nisip fierbinte.

Fustite scurte si palme atingand funduri apetisante pe ringul de dans, animatoare ale caror joc erotic salveaza singuratatea unora, dar cultiva si imaginatia altora.
A fost frumos la mare in putinele zile in care am petrecut. Mai exact, ne-am facut de cap in 4 zile ale saptamanii trecute, incercand sa profitam cat mai mult posibil de culoarea si stralucirea litoralului. In MegaDiscoteca Tineretului din Costinesti am fost in prima zi si i-am ascultat pe Connect-r si pe eternul antimondenitati Puya, care inteapa prim muzica lui orice neregula a societatii. Si se pare ca exista multe, dupa modul razvratit in care omul canta. A fost amuzant cand a spus ca va canta o melodie pe care o aude ruland pe strazi, in fiecare masina, desi albumul inca nu este scos. Dar ei, ce sa faci? Trebuie sa accepti pirateria daca asta implica o popularitate, o recunoastere ascendenta, in crestere, a personalitatii tale.
Dj-ii din Tineretului au tinut-o numai in mixuri tari, mentinand atmosfera fierbinte pana la aparitia celor ce aveau sa incendieze scena cu spectacolele lor. Connect-r si-a facut aparitia, si de aceasta data, alaturi de cei 4 bunaciuni.. pardon, dansatori care araaaaaaaaaataaaaaaau FENOMENAL. Nu stiu cum de nu au lesinat fetele. Eh, noi 4 ii aveam pe Iuli si Dragos, alte bunaciuni, am zis sa nu ne manifestam prea zgomotos, poate se supara baietii. :)) Anyway, oamenii se misca incredibil, Banana, cel mai aclamat de grupul feminin, a demonstrat cand s-a prezentat de ce este febletea fetelor (il iubeste femeile, e moarte dupe el), turnandu-si sticla cu apa pe (iarasi) incredibilul trup lucrat la sala. Ahhhhhh, we love you!
Trance, yeah, baby! Am ascultat indelung trance si house in Crush, din Mamaia, unde am fost in noaptea urmatoare. Am ramas uimiti de cat de pustie era statiunea la ore tarzii in noapte si neplacut surprinsi de clubul aproape gol. Dar asta nu inseamna ca nu am profitat. Eu si Didi am gasit scena goala si am dat spectacole pentru oamenii care ne considerau animatoare si doreau o particica din trupul nostru hot :)) Sa simti ore intregi ritmuri ale muzicii si sa dansezi asa cum vibratia te indeamna m-a facut sa cred ca la Bucuresti cluburile vor fi pentru mine o chemare. Pure Energy! Nebunie, frate!
Principalul obiectiv al distractiei mele la mare a fost sa dansez si sa uit de tot ce am trait anul asta, emotii, frica, melancolie, bac, admitere, stres, sa-mi fixez trairile si pasiunea doar pentru dans si nisip fierbinte, salvamari si apa, soare si prieteni. Si am reusit destul de bine sa il indeplinesc. De asta sunt indragostita de tot ce am trait saptamana trecuta.
In Ring am fost in cea de-a treia noapte. Mare greseala! :)) Ne astepta pe scena Sexy Braileanca, dispusa, ca intotdeauna, sa se exprime printr-un penibil ce o defineste. Fata si-a luat limbi din partea celor dispusi sa mearga in ring si sa se lase dezbracati de ea si, mai apoi, priviti de spectatori. 'Soarecii', asa cum se exprima Dj-ul, erau ai naibii de mici, dar distractia a fost pe cinste. Mai ales ca, la un moment dat, pe scena apare o gagica destul de.. bine mancata :D, care se dezbraca si alege sa stea pe scaun, pentru ca Braileanca sa-i faca cine stie ce (nici nu vreau sa ma gandesc ce).
Foarte tare e ca domnisoara disproportionata cade cu tot cu scaun in toiul petrecerii, satisfacand totusi baietii, care pareau pregatiti pentru un altfel de show, unul erotic. PENAL!

Pescarus. Am avut si noi in grup un pescarus dintr-asta, pe nume Iulian, care a ciripit tot drumul, necajindu-si pretenasul, pe rapidistul Dragos. Cat a mai suferit omul in tren, cand Dinamo batea loviturile de departajare, pentru ca in final sa se califice in Europa League.

Lasa, Iulian, la anul o sa comandam iar 10 chifle, o sa ne fie foame dupa primul an de studentie. :))

Welcome to the Hotel Cismigiu

Such a lovely place

Such a lovely place

E ca un sicriu. Ta na na na na

Plec, nu ma asteptati!

E atat de scurta vara si e plin de flori.. si de evenimente muzicale la Bucuresti.

Not so much "Like a Virgin", dar in mod sigur cu aceeasi pasiune cu care se daruia muzicii sale la inceputul carierei, Madonna va concerta live la Bucuresti pe 26 august 2009, in Parcul Izvor. Sticky & Sweet Tour este deja considerat cel mai bine vandut turneu din istorie al unui artist solo. In 2008, turneul Sticky & Sweet Tour a fost vizionat de peste 2,3 milioane de spectatori din 58 de orase, inregistrand vanzari de bilete record pretutindeni.

Anastacia va fi prezenta in capitala Romaniei pe data de 1 septembrie 2009, orele 20, sustinand unul din concertele turneului sau mondial. Evenimentul de la Sala Palatului face parte din turneul de promovare a albumului “Heavy Rotation”, lansat la finalul anului trecut, si reuneste incununarea anilor de succes ai cantaretei, vedeta pastrandu-si prospetimea si naturaletea, desi viata a incercat-o prin temuta boala a cancerului de san.

Concert extraordinar Leonard Cohen

Cei care nu au avut ocazia sa asculte minunatele balade ale seductiei semnate Leonard Cohen toamna trecuta, il pot asculta, simti, iubi pe vesnicul Cohen pe 4 septembrie 2009, in Piata Constitutiei, Bucuresti. "Muzica lui Cohen, intunecata si poetica, ar trebui inclusa in tabelul periodic al elementelor” - proclama revista Rolling Stones. "Dupa ce o descoperi, se transforma subit in ceva tot atat de necesar ca oxigenul”.

Alessandro Safina revine in Romania!

Sambata, 5 septembrie 2009, orele 20:00, Arenele Romane se vor transforma, special pentru Alessandro Safina si admiratorii sai, intr-un decor romantic si rafinat, ocazia perfecta pentru a evada din cotidian intr-o seara calda de vara tarzie.

Cat despre mine, am omis teribil sa va spun ca sunt studenta la ASE, Facultatea de Comert, unde am intrat la buget, bineinteles :> si, de asemenea, mandra sunt cand spun ca, fara a-mi exersa talentul in ale beletristicii sau cunostiintele in ceea ce inseamna limba romana, fonetica, lexic, nivelul morfologic, semantism, elemente de gramatica, puterea persuasiunii, modul in care argumentarea este constituita pe baza unor termeni specifici, am intrat la buget, la FACULTATEA DE JURNALISM SI STIINTELE COMUNICARII, din cadrul Universitatii Bucuresti, fara a face nici macar un minut de pregatire pentru examenul de admitere!! Ceea ce ma face sa strig in 9 mari si 9 zari ca sunt capabila in orice minut sa-mi depasesc conditia de absolventa a unui profil real, specializare mate - info, acolo unde in 4 ani de zile mi s-a spalat creierul cu teoretizare si impact asupra naturii mele umaniste din toate directiile stiintelor exacte!!

Plec la mare! Gata cu statul degeaba! Bucuresti, viiiiiiiiiiiiiin! Wait for mami. :)

In vestiar

După Dinamo - Internaţional Argeş 0-1

-Eu zic să-i luăm picioarele lu` Stoianov ala.
-Eu zic să-ţi dai tu foc, Scarlatache.
-Bre, am suferit şi noi fără Găbiţă şi fără celălalt, cum ii zice?
-Bag crampoanele in gheată, cum draci roşii ne-o luarăm, bă? Stai sa vezi ce ne omoară Borcică, nu mai pupă portofelul nostru un an parale.

-Bă, măcar ne-o luarăm cu Inter.

-Ha, coaie, asta e bună! Taci, că poate o prind rataţii aştia de la televiziune. Bag şiretu-n gheată, frate!

-Auzi, piticu` porno (Dolha ii dă o palmă lu` Torje), ce ai cazut, bă, ca o muiere in careu? Puteai să plângi in gheata mă-sii de treabă, poate ne dădea muistu` penalty, uă.

-Ce dai, bre? De parcă eu am ştiut că nu ţine faza. Nea Marius e bun la chestii d`ăstea.

Niculae Marius: Să-mi bag tricou-n short. Nici eternu` căpitan nu ar fi putut câştiga meciul. Da` bine măcar că nu au fost suporteri la meci, mânca-ţi-aş, că ne dădea ăştia la ceafă.

N`Doye: %#&$@^ ^%##&(* ?

-Da, negrule, mergem la fete in seara asta. Ele nu ştie fotbal. Zicem că jucarăm cu Inter.

Torje: Da nu cu aştia am jucat, bre, in seara asta?

Apare si Găbiţă, cu două fufe la braţ.

-Ia uite cum sărbătorim, coaie. Am câştigat, nu? Am marcat mai multe goluri decat ăia, deci am câştigat, nu? Nu nu? Nu v-a plăcut cum l-am luat pe ăla de la Argeş? L-am călcat, să moară Bănel.

-Unde fuseşi, frate? Stai ca ne imbrăcăm şi venim şi noi.

No comment

"Copii" de la Ceahlaul nu rezistau un meci intreg cu Steaua. Se pare.

Pac pac, m-ati inteles?

Cineva suna la usa. Tipu deschide usa. Pe pres o moarte mica, cam de douazeci de centimetri inaltime, cu coasa, parpalac negru … tot tacamul.

- Vai doamne, vaaaai!!!

- Stai linistit, am venit dupa hamster!

-------

Un tip intra in camera parintilor si o vede pe maica-sa cu fusta ridicata iar pe taica-sau la spatele ei… Vazandu-l, tatal ii face semn sa plece si sa inchida usa. Dupa ce termina treaba tatal se duce sa vada ce face fiul. Il gaseste in camera cu bunica-sa care avea fusta ridicata iar el spatele ei. Taica-sau tipa :

- John, dar ce naiba faci acolo ? Iar Johnny ii raspunde :

- Nu e asa de amuzant cand e vorba de maica-ta, nu-i asa?

------

Un psihopat mergea cu o fetita, noaptea, printr-o padure intunecata si deasa.

Fetita:− Mi-e frică! Mi-e frică! Psihopatul:

− Dara mie, ca ma-ntorc singur !?

21st Century Breakdown

Un pic diferit de stilul cu care Green Day ne-au obisnuit, dar cu siguranta o piesa ce iti misca sufletul si iti starneste mii de fiori pe sira spinarii. Noul album al baietilor se numeste 21st Century Breakdown, iar coperta albumului reprezinta un moment din videoclipul single-ului 21 Guns. Enjoy!

Monaco, fascinatia Mediteranei

Mi-e dor ..

Emotii

Am inceput sa numar cand aveam 4 anisori. Am inceput sa visez de pe la 8, atunci cand dansam si alergam printre blocurile vecine, alaturi de fetite cu codite si baieti ce ne trageau de ele. La 9 ani am avut prima mea operatie si am tremurat stiind-o pe mama departe de patul meu seara. Am avut grija mereu de fratele meu. Primeam chelfaneli de la ai mei parinti pentru ca pe fruntea lui scria de mic 'bucluc'. La 12 ani aveam o cea mai buna prietena de ceva timp si eram nedespartite. Alaturi de ea visam atat de multe, ziceam ca destinul nostru ne va uni in fiecare zi mai mult, cu fiecare amintire mai profund. Eram frumoase si cu bujori in obrajori amandoua. 15 ani a insemnat sa cresc, sa vad noi colegi si noi priviri de copii, alaturi de care sa am onoarea sa traiesc atatea momente frumoase, cunoscute de toata lumea ca "anii de liceu". Ei toti 30 au asistat la tranformarea mea intr-un alt fel de om, unul poate mai bun, poate mai hotarat, dar in mod sigur unul mai mare, pentru ca ei au stiut sa imi insufle anumite calitati. Le sunt datoare lor, acelor frumosi pe care am avut onoarea sa ii privesc si sa le memorez chipurile, purtandu-le mereu un respect ce nu isi va pierde din tarie nici in 50 de ani.

Am plans, am ras, am tipat, am dansat, am fost martori la atatea situatii, unele mai neplacute, altele incitante, altele demne de carti, de jurnale si de adevarate bancuri, am jucat wist, dadadada, am petrecut prin excursii, am mancat, ne-am jucat unii cu altii, semnaland intamplari ce starneau hohote de ras, dar uneori si fiori de frustrare, am fost seriosi atunci cand situatia ne-o cerea. Ne-am indragostit, ne-am imbratisat, am barfit, ne-am impotrivit atator nedreptati ce pareau sa ne zdruncine universul, am lipit gom (gom?!), am primit ce am meritat (asta insemnand un doctor savant in toate artele de pe Terra, plus unele ce apartin canibalilor din Madagascar, o informaticianca ce ne-a palit cu mediile ei, o senzualitate ca Grasu who rocked our world, baby!).

La 15 ani am invatat sa numar.. prieteniile care se formau la IX C. M-a durut de multe ori stiind ca nu apuc sa cunosc oameni pe care ii credeam interesanti si cu care aveam atat de multe lucruri in comun, dar care ma alungau pentru ca existau altii in viata lor. Am numarat atatea zambete, rasete la care eu nu am fost prezenta, dar care ma faceau sa ma simt bine, pentru ca ii puteam vedea impliniti pe ei, ai mei colegi. Am invatat ce e respectul reciproc, pentru ca ei mi-au demonstrat de multe ori ca sunt langa mine daca ma va astepta ceva urat. Stiu eu oameni buni in clasa, oameni incercati de taisul vietii.

O sa-mi fie asa dor sa aud iar 'Wa, ti-au iesit toate meciurile ieri? Nu, wa, a pierdut Bayern cu 2-1. Esti nebun? In minutul 90, frate. Sa innebunesc, nu alta.'

'Ai nota 2. Dar n-ati spus ca nu putem copia' (Scumpete, bio, cls a XIa), 'Treci la loc, 4 (ce ustura asta)', 'Stai jos, 2', 'Iesi afara!', 'Pofta buna, Dina!' (toata lumea mananca la ora de info, nu stiu cum se nimereste ), 'Borcea, iesi afara. Adica eu iti dau 9 sa iasa media si tu mananci' (tot info). mate: wai Pascu, vorbeste mai tare ca nu inteleg ce zici. :)) profa rom: somn vecin cu moartea; vai, ma scuzi, sper ca nu ti-am scos ochii.

Am 19 ani. Ma emotioneaza atat de mult sa ma gandesc ca nu voi mai fi cu ei, nu le voi mai auzi zumzetul adolescentin, nu ma vor mai speria atatea si atatea momente, ci ma vor bucura stiind ca am fost la XII C. Cand la banchet ne tineam de maini si mergeam in cerc, i-am simtit aproape. Si mi-au dat lacrimile. O sa-mi fie asa dor de ei. Copii, ne vedem la bac! Si apoi in capitala. Va salut si va respect.

Micii giganti

Barbatul, plin de rezerve, stilat prin modul de a-si sustine opiniile si mai ales echipa pe care o conduce, isi alege cu mult rafinament vorbele si pozitia in fata camerelor. Nu iese in evidenta cu nici o afirmatie, nu zambeste, nu schiteaza nici un gest atunci cand marele Gigi de Pipera ii lauda prestatia, prin elogierea continua a echipei pe care barbatul sobru o conduce. Isi pastreaza obiectivitatea si prestanta, impunand o tinuta demna de un om de afaceri, si dincolo de asta, de o persoana ambitioasa si modesta.

-Care credeti ca va fi campioana? Sau, ar trebui sa va intreb altfel.. Credeti in taria Unirii de a se afirma ca lider?

-Prefer sa nu comentez. Deocamdata mai sunt meciuri de jucat si nu doresc sa ofer nici un pronostic.

-Trebuie sa va spun, dragi telespectatori, ca dupa acest derby care ar fi trebuit sa ofere mai mult decat o remiza netentanta, la noi in platou este o atmosfera destinsa si glumeata. Chiar si domnul Becali isi permite sa fie amuzat de totalul nespectacol din teren. In schimb, Mihai s-a schimbat dupa terminarea partidei. De ce schimbarea asta?

-Campionatul inca se ma joaca, dupa acest meci sunt constient de sansele echipei Urziceni la titlu si nu pot comentez, pentru ca sunt direct implicat in disputarea acestui campionat.

Scurt si la obiect, omul isi pastreaza un calm ce pare sa sperie moderatorii, dar in acelasi timp dovedeste de ce mici giganti, echipe ce au la baza jucatori si nimic mai mult, lasa deoparte orice urma de invidie si de rivalitate si se mentin pe o linie de joc incredibila, intr-o forma ce nu ajunge la inaltimea vedetelor echipelor capitalei.

Unirea campioana. Fie! Merita.

Dincolo de ...

Imi tii chipul in palme si imi desenezi pe piept inima mea. Dar tu nu vezi unde este ea, pentru ca bate deasupra noastra ca o imagine desavarsita a universului nostru.

Nu pot sa ma mai gandesc la tine, intelegi? Esti otrava mea, este ceea ce ma sufoca stiind ca nu te pot avea. Nu-mi arunca nici o privire, nu zambi ucigator, nu pasi trufas, arandu-mi izbanda ta asupra iubirii mele, pentru ca stii cat sunt de slaba. Orgoliul tau ma arunca in fiecare secunda prada trupului tau, te doresc mai aprig oricand imi arunci aspru in fata superioritatea ta si stiu ca nu vei intelege niciodata cum ma omoara modul tau arogant de a fi, infiorandu-mi gatul, bataile inimii, respiratia.

Esti.. si zambesc stupid cand imi amintesc asta.. o vedeta a marilor scene, si pentru ca ai performat si pe scena mea umila, dar infricosata de atata pasiune, ti-am adus ofranda puritatea ochilor mei si a pielii mele, am pastrat toate suspinele si orice gemat de placere pentru a ta superioritate. Stiu ca ma cuprinzi si uitam de tot ce a fost pacat in viata noastra, pentru ca unirea in sensul atractiei dintre noi nu este nicicand o crima, ci o chemare, o desavarsire, un ideal.

Mainile mele temerare iti cunosc fiecare centimentru al trupului si, fara nici o sfiala, iti strapung pielea in mii de fiori, aruncand parfum de nuca de cocos pe gatul tau in delir. Nu-ti place mirosul, dar sunt dispusa sa iti astup orice simt cu ale mele buze, cu ai mei pori indragostiti, cu toata nebunia ce ma domina cand sunt cu tine. Stii asta, ti-o marturisesc din interiorul meu de sincera amanta toate miscarile, prin toate partile reci ale corpului meu care isi asteapta mantuirea. Si tu chicotesti copilaros in toata virilitatea ta atunci cand iti dovedesc spatele si pietul cald. Cat ma provoaca gropita din obrajii tai mari, perfect sculptata langa ochii tai caprui si parul blond de zeu.

Esti cea mai mare pedeapsa a mea, esti otrava, esti intreaga razbunare a universului impotriva mea, dar stiu ca fara tine as muri de doua ori. Stiu ca daca nu m-ai astepta undeva, intr-un moment, intr-o alta lume, acum, maine, peste 20 de ani, ar fi ca si cand nu as expedia niciodata aceasta scrisoare. Si asta ar insemna pierzania pentru mine.

Imi tii chipul in palme si imi desenezi pe piept inima mea...

TRI-CHAMPIONS!

Stilat, dar letal asemenea unui colt cu amortizor, cu un calibru masurat in atatia ani de traditie in Liga Campionilor, atacul Barcelonei a fost folosit cu o precizie catalana indiscutabila impotriva unor englezi fara defensiva si rataciti. Glontul este neobositul Eto'o, un erou al atator sezoane in diviziile clasice si elegante ale fotbalului, un om ce isi merita toate titlurile de inteligent si bun atacant, dar si cel care se napusteste nebun in careul lui Manchester, ranind serios defensiva imprastiata in minutul 10.

Repriza a doua pur si simplu ia foc, Henry pare ca misca, dar dezamageste in ciuda marelui nume pe care il purta o data, de mult. Dansam si sarbatorim in tribune, dar si pe scena de pe Olimpico, una fiesta nebuna, declansata in urma asasinatului din teren. Explozie de culoare si de viata. Lovitura libera din minutul 50 se transforma intr-o bara, una fenomenala, care ne scuteste insa de fericirea absoluta!

Transpiram in 55, dar din atatia jucatori inalti ai lui Manchester, Park e cel ales pentru ce ar fi putut fi egalarea pe tabela de joc. Yaya Toure ne pune in incurcatura, dar nu suntem jenati, ci ii jenam prin superioritate. Ronaldo mai verifica din cand in cand egoul si vedetismul in ecranele de pe Olimpico, fiind usor deranjat de cum arata freza lui in seara de mai (o fi din cauza caldurii, saracul). Rooney zero barat, Tevez abia misca, apreciez totusi prestatia lui Ferdinand si Carrick. Pique glorios, dar ne lipseste mult Marquez, in ciuda inlocuitorului Sylvinho si a mijlocasului impins Busquets.

Al doilea gol din minutul 70, opera micului mare 'Leon' al echipei, este fara indoiala incununarea atator pase de magicieni, atator minuni de jucatori crescuti si antrenati la Barcelona sa devina lunetisti ai portii, oameni ce si-au oferit darul si talentul pentru eterna emblema a Cataloniei. Capitala, oras de noapte, loc viu si stralucitor in bataia brizelor mediteranene, scandeaza pana tarziu, in noapte, imnul unei echipe care a asezat lumea la picioarele ei.

¡Barça, Barça, Barça! Campeones, campeones, ole ole ole!

Deja vu

M-am gandit bine zilele astea. Stiu, o sa ziceti: Hey that`s a start. :D

De ceva timp sunt intr-o pasa filosofo-meditativo-spiritualo-inutila si nu ma pot concentra decat in a aborda subiecte profunde si care la un moment dat nu mai au sens. Sigur ca asta am facut toata viata mea, dar zilele astea, cand ma gasesc sub o oarecare presiune din cauza studiatului (alupo) pentru bac, ma chinuie prostii meditative sau stari, cum le numea un domn bloggerash.

Te-ai gandit vreodata la impactul pe care il au anumite lucruri sau anumite persoane in viata ta, un impact atat de rasunator incat esti sigur ca in memoria ta afectiva s-au dezvoltat, inainte de a cunoaste bine persoana respectiva, anumite secvente? Ambiguu, huh?

Vorbesc de sentimentul ala bizar, cand vrei sa cunosti pe cineva din amintiri, cand iti dai seama ca iti pasa de cineva suficient de mult incat vrei sa faca parte din viata ta si impui ratiunii sa tina minte momentele cand l-ai vazut sau cand a avut o influenta in viata ta. Face parte din simplul act al existentei aceasta specie de curiozitate combinata cu un puternic simt al rememorarii, manifestandu-se prin momente de analiza ale subconstientului, prin nesfarsite clipe de tradare din partea atentiei tale, reprosuri ca nu ai imortalizat acel moment. Poate fi el si o privire careia nu i-ai dat importanta desi insemna ceva, o discutie in contradictoriu cu acel tip pe care il credeai insuportabil, dar care acum ii dicteaza inimii cum sa bata, poate doar ai vazut-o pe strada candva, de mult si aveai sansa sa ii ceri o intalnire, dar acum nu stii cine e si te tot gandesti la ea.

Poate ca esti la facultate, in capitala, si descoperi pe internet perechea ideala, acea tipa care e spontana si al naibii de draguta, vorbareata si in acelasi timp timida cand o intrebi despre ea, si culmea, locuieste in orasul tau natal; dar tu nu i-ai dat importanta cand zambea copilaros, trecand pe langa tine. Poate trebuia sa te uiti in ochii ei verzi atunci cand ea te privea patimas, poate trebuia sa ii dai mana atunci cand s-a impiedicat, altfel ai ratat emotia. Poate el a fost singurul care era in stare sa te salveze din calea masinii, desi tu nu i-ai raspuns nici o clipa zambetului pe care ti l-a afisat inainte sa se arunce in strada pentru tine.

Nu stii niciodata cand ziua cea mai importanta din viata ta este cea mai importanta. Nu pana nu se intampla. Nu recunosti cea mai importanta zi decat atunci cand esti chiar in mijlocul ei. Don`t waste any valuable time, any priceless moments, because life is happening right in front of you.

Be Brave!

This video really made my day. doua puncte ics

Ruland pe contrasens

Am intrat astazi pe fostul blog si am ramas uimita de aciditatea dintr-un articol. Stiu ca oamenii sunt rai, dar chiar in halul asta sa le descriu comportamentul? :)) me loves me.
"De ce esti prost, idiotule? Da, ai citit bine. Poate parea o intrebare care adesea are ca raspuns joaca dintre singurii 2 neuroni ramasi in micul tau creieras, deci este putin probabil sa ofere sugestii legate de comportamentul tau, dar, draga idiotule, asta nu inseamna ca nu iti pot spune cat de tembel te consider."
Continuarea aici.

De asemenea, recomand si ruland pe contrasens old thoughts , in care sustin ca viata e o curva si tu refuzi sa o.. ma rog, sa-i dai o lectie. Si un topulet cu ce doreste el sa auda de la ea.

Si vine bacu si nu stiu nimic la mate si ieri am avut o revelatie la pregatire in care ii reprosam profului ca nu inteleg cu ce ma ajuta pe mine in viata sa rezolv aria unor triunghiuri ale caror puncte sunt de fapt determinantii matricelor de ordin 10000 la a 7a.

In viata nu o sa am nevoie sa demonstrez ca exista o infinitate de valori pt care nu stiu ce solutii sunt in progresie geometrica. In viata, la naiba, nu am nevoie sa creez nici un program in C++ in care se cer numere Fibonacci. Sau ceva de genul. Ani de liceu, am supravietuit lor, desi am rulat toata viata mea pe contrasens.

Avea Yolo de la Zale un vers intr-o melodie, 'eu sunt bulangiul ala care nu s-a dus la premii'. Nu sunt nici un bulangiu (exista varianta feminina a cuvantului? :)) ) si am fost mereu la premii, dar m-am prezentat intotdeauna ca un outsider. Nu am fost niciodata demna de mate - info, dar poate ca daca am fost printre primii si m-am format pentru urmatorii pasi in ceea ce inseamna cariera si insasi viata, sunt o supravietuitoare, nu?

Si cand PCH ia foc..

Noi stim ca Dinamo face legea pe gazon. Si se pare ca acasa ne simtim cel mai bine, profitand de slabiciunilei unei echipe Poli destul de ravasita, fara elemente importante ale jocului, oameni precum Alexa sau Karamyan, mobilizatorii violetilor si chiar de un bun simt fotbalistic maret (daca mi se permite a ma exprima astfel). Doar 3 etape pana la final si multe cereri din partea conducatorilor de club, amenintari si tot soiul de invective la adresa echipelor adverse, a galeriilor considerate 'inamice', desi oamenii impartasesc pasiunea pentru acelasi sport, toate insa specifice campionatului autohton.

Mariuuuuuuuuuuuuus Niculaeeeeeeeeeee si cele doua goluri ale mijlocasului Ndoye fac tribunele sa sara in aer, dupa traditia de aici, din Stefan cel Mare, afisand zambete gigant si multa adrenalina tuturor sufletelor alb rosii care iau parte la "mantuirea" campionatului din sezonul '08 - '09. Ma astept ca Poli sa isi recupereze cele 6 puncte si noi sa plecam oarecum capul in fata unor hotarari luate mereu la masa verde, dar in mod sigur nu ne vom pierde demnitatea, un sentiment care ne-a reprezentat mai ales in retur, dupa meciuri nebune si pline de creatie.

Cat farmec si cata culoare dicteaza oamenii, cati fiori pe sira spinarii traiesti in momentele de maxima bucurie.. Atunci cand privesti la spectacolul oferit de cei pe care ii sustii, ai o implinire a simturilor, la care nu mai conteaza deloc povestile murdare a celor corupti sau lipsa totala de fantezie din afara stadioanelor.

"Rosu-i sangele varsat pt numele DINAMO

Albu-i semn ca s-au predat

Si Dinamo ii campioana!" Fredonam si strigam, una-i echipa ce-o urmam. Tam tam. :-)

Zodiile stralucitoare

Inainte de a continua prezentarea la care m-am incumetat, trebuie sa notez ca articolele ce fac parte din acest subiect sunt scrise strict de mine, asa cum percep (spuneam si in textul anterior) pe un esantion de 3-5 persoane, varste diferite, mentalitati diferite, caracterul persoanelor cu care, mai mult sau mai putin, am intrat in contact. Enjoy!
Caractere temperamentale si de cele mai multe ori, de invidiat, taurii, sagetatorii si gemenii sunt oameni joviali, calculati, intr-o permanenta stare de buna voie si de relaxare, cautand prin orice mijloc sa se lanseze in viata sociala sau sa isi intareasca relatiile cu diferite genuri de oameni.

Taurii sunt plini de tact si cunosc diferite metode prin care pot tempera situatii limita, neplacute, abordand probleme cu diplomatie si cu un calm care adesea poate enerva. Nimic nu pare sa fie prea greu pentru el si odata trasata sarcina si directia de urmat, se va inhama imediat la treaba.

Simt profund, intens, iubesc cu pasiune si se devoteaza celorlalti, asteptand sa li se raspunda la fel. Pot avea multe relatii in timpul vietii, insa se indragostesc cu adevarat foarte rar. Extrem de incapatanati, nu cedeaza niciodata mai ales daca sunt convinsi de veridicitatea informatiilor pe care le detin, mergand pana in panzele albe pentru principiile si modul lor de a rationa. De asemenea, daca si-au propus sa faca un anumit lucru, avand deja un plan de actiune, nu analizeaza si punctele de vedere ale celorlalti, considerand ca drumul ales este cel profitabil. Iubesc plimbarile si drumetiile in aer liber, nu refuza niciodata o invitatie de acest tip. Spirit petrecaret si sociabil.

Gemenii vor sa acceada in diferite cercuri sociale, fiind usor acceptati de cei din jur. Extrovertitii acestor semne zodiacale iubesc sa petreaca si sa fie in centrul atentiei. Sunt amuzanti si joviali, dar daca nu isi stapanesc impulsivitatea si dorinta de a fi in centrul atentiei cu orice pret, pot deveni sacaitori. Este capricios si volubil, mai ales in prezenta persoanelor apropiate. Are nevoie ca cei din jur sa depinda de el, sa isi organizeze viata dupa programul lui.

Se lasa ghidat mult mai mult de sentimente decat de ratiune. Va retine mult mai repede o insulta decat un gest frumos, nu pentru ca sunt orgoliosi, ci pentru ca primul a produs o impresie mult mai puternica in timp ce al doilea este un lucru normal.

Oameni de viata sunt stralucitorii sagetatori, persoane sociabile si care sunt interesate de orice aspect pozitiv si surprinzator al vietii. Sunt colorati si ii mobilizeaza pe cei din jur, molipsindu-i cu o bunavointa si cu un spirit energic, degajate din orice detaliu care ii face sa rada sau sa se simta bine. Nu se daruiesc decat acolo unde simt ca este nevoie de ei sau unde stiu sigur ca persoana respectiva nu le va strica anumite planuri, fiind influentati de caracterul celor din jur in alegerea persoanelor dragi, iubite.

Dinamici, entuziasti, veseli, indrazneti, directi, mari iubitori de natura si de animale, superficiali, ambitiosi si impetuosi, sagetatorii au legaturi cu orice zodie, cautand cercurile sociale si comunicarea.

Nu trebuie uitat insa ca sunt si foarte irascibili si furia lor devine oarba atunci cand sunt foarte iritati de catre o persoana. Ei au un fond orgolios pe care se formeaza calitatile lor de sociabilitate si nu vor respinge niciodata elogiile la adresa realizarilor cu care se mandresc. Orice critica indreptata impotriva lor ii va face sa reactioneze rece si dur. Se tin mai greu de promisiuni, de cele mai multe ori nu reusesc sa le indeplineasca.

Zodiile puternice

Leul este genul de om impulsiv, care isi manifesta imediat nemultumirea sau gandurile de revolta fata de o anumita situatie care poate neindreptati pe cineva. Lupta pentru cauze, sunt genul de persoane care se implica atunci cand simt ca nu asa ar trebui sa se desfasoare un anumit lucru, si, deasemenea, nu accepta ca alte persoane sa le conduca batalia. Dupa insasi denumirea zodiei, leul este regele junglei, este cel care conduce (sau cel putin, asta doreste) si nu priveste cu ochi buni pe cei care le invadeaza teritoriul, dorand sa aleaga pentru ei. Sunt orgoliosi, dar de cele mai multe ori, au motive pentru a fi, starea lor spirituala si mentala fiind de invingator si de om care nu isi accepta conditia, cautand in permanenta un loc mai bun, o situatie in care se pot dezvolta si creste.

Ii pot rani foarte usor pe cei din jur, dar nu o fac cu rea intentie, ci poate pentru ca se simt amenintati sau din pura placere, actionand din instinct, dintr-un sentiment de a-si proteja spatiul intim si lucrurile care le apartin (aici pot intra lejer si oamenii, leii sunt fiinte sociabile si amuzante, care tin la semenii lor). Este, fara indoiala, o zodie puternica, ei cred foarte mult in puterea banului, investindu-si toate resursele umane si intelectuale in dovedirea starii materiale.

Au defectul de a-i critica pe cei din jur si tin foarte mult la propria imagine, de aceea nu vor pierde nici un moment si nici un mijloc pentru a si-o imbunatati.

In cadrul zodiilor puternice, cu scopuri bine definite in viata si cu motivatie in a le realiza, intra si cutezatorul capricorn, dornic sa conduca vietile altor persoane, uneori gandurile si chiar gusturile. Au impresia ca stiu ce e mai bun pentru altii si incearca sa-i corecteze, vazandu-se deasupra tuturor. Siguranta in planurile lor si modul de a alege intotdeauna calea cea mai prospera si mai sigura ii transforma in buni lideri, in oameni care pot oricand da sfaturi persoanelor interesate, poate in nevoie. Principiile lor de viata ii ajuta sa se dezvolte, nu accepta niciodata ca alta persoana sa se indoiasca de certitudinea si de rigoarea faptelor lor, bazandu-se intotdeauna pe capacitatea lor de a-si construi viata. Sunt foarte puternici si in acelasi timp sensibili cand atentia le este indreptata spre oameni ce au nevoie de ajutor, dar cu o forta impresionanta de decizie si cu o spontaneitate specifica, rezolva si se straduiesc sa schimbe situatii si oameni.

Tenaci si impresionanti, capricornii vor fi mereu acolo sa te indrume, asa cum ei insisi isi controleaza viata cu o forta de invidiat.

Alegerea urmatoarei zodii pe care eu o consider puternica ma face sa oscilez intre scorpion si taur. Trebuie sa mentionez ca aceasta descriere a zodiilor este realizata din punctul meu de vedere, asa cum am reusit sa captez pe un esantion de maxim 5 persoane, varste diferite, mentalitati diferite, personalitati diferite caracterul si interesele lor.

Scorpionul debordeaza de energie si de ambitie, genul de om direct si dedicat planurilor sale pana in cel mai mic detaliu. Pune intotdeauna punctul pe i, fiind puternic si temerar in a depasi incercarile la care viata il supune. Face tot posibilul sa se razbune atunci cand altii comit nedreptati fata de el si nu are nici o remuscare in a improsca cu veninul care si reprezinta aceasta specie de artropod, manifestand un dispret vicios fata de dusmanul sau.

In toate locurile in care traieste si in toate profesiile in care exceleaza cu o ambitie puternica, scorpionul are ca dorinta principala sa fie cel mai bun, cel mai capabil, si atunci cand isi atinge acest scop o face in mod firesc, fara sfortari, avand insa in spate un mare volum de munca fizica si consum nervos. Ii plac riscurile, tot ceea ce implica pericole si are un pronuntat gust pentru aventura.

Il consider puternic si viclean, inteligent si mereu in dovedirea in fata celorlalti a eventualelor calitati de lider, dand impresia ca lumea este dependenta de el.

Trasaturile ce-l caracterizeaza cel mai bine sunt: dinamismul, dorinta de a invinge.

Era si timpul

Steaua - Rapid a avut tot ce i-a lipsit adevaratului derby de saptamana trecuta. De la galerii pline de culoare, la jucatori dedicati in totalitate jocului, la ocazii ce se termina cu tradionalul 'mortii ma-tii, mah'. Aceeasi echipa usor rahitica giulesteana, care s-a obisnuit sa castige cu chipe de genul Buzau, CS Otopeni, infrunta o formatie rosie albastra in cautare de victorie si tragand de orice punct cu riscul accidentarii si a acumularii de cartonase, se impune pe terenul rivalei bucurestene, printr-un scor care nu defineste palmaresul nici unei echipe. De fapt, ce meci din acest minunat sezon a descris istoria vreunei echipe? Poate prestatia Timisoarei? Posibil..

Am vazut saptamana trecuta doar secvente din meciul Rapid - Steaua din sezonul 2006-2007, retransmis de Kanal D, si ma gandeam cu nostalgie, la jucatorii care formau atunci echipele capitalei. Si mi-a placut. Foarte mult. Fata de cei care se ostenesc in acest moment sa joace un fotbal de 2009, oameni precum Ganea, Rada, Lucescu Jr cucereau cupa in 2007, facandu-si suporterii mandri ca reprezinta alb visiniul, iar Dica, Banel, Thereau straluceau sub antrenoratul lui Oli.
Marius Constantin pare ca joaca de o vesnicie in campionatul romanesc, dar cu toate cartonasele pe care omul reuseste sa le ia, nu il mai vezi o perioada lunga jucand, ceea ce iti creeaza impresia ca ar fi transferat pe nu stiu unde. Merita si baietii sa se mai bucure pentru o victorie, poate acest rezultat o sa ii motiveze in putinele etape ramase. Era si timpul.

HAI, DINAMO!

Instinct primar

Intotdeauna o parte din mine va cere sa nu il uit. Tresalta ceva in interior atunci cand privirea lui ajunge in dreptul bataii inimii mele, atunci cand ni se incruciseaza privirile intr-o contopire ce proiecteaza pe un ecran, aievea, amintirile care ne-au facut sa fim indragostiti. Incerc in continuu sa definesc ce inseamna aceste batai ale inimii mele, pielea care imi arde din moalele capului si pana in varful picioarelor, ascutind o pasiune ce nu doar ca ma intimideaza, ci naste, dincolo de dorinta corpului meu de a fi cu el, de a fi a lui, o traire pe care nu o pot stapani, de a-l pune pe un piedestal pentru restul vietii mele.
Este temperamental. Si tocmai asta ma atrage de mor sa fiu langa el, sa apartin lui. Inca nu inteleg de ce modul lui de a ma face sa sufar misca totusi un sentiment tulburator de atractie, de pasiune in mine, fiind secatuita de orice putere de impotrivire. Nu am stapanire asupra acestui uragan ce salasluieste in fundul sufletului, a ratiunii, a tuturor punctelor erogene de pe suprafata corpului meu si, desi nu doresc sa fiu stapanita de instincte primare, ador acest mod al meu de a iubi.
Astept cu nerabdare sa il vad din nou si sa ii marturisesc ceea ce nu am avut niciodata curajul, sperand ca nu ma va condamna pentru incapacitatea mea de a-l intelege in totalitate, oferind sanse atractiei care exista intre corpurile, aspiratiile, gusturile noastre.
Nu sunt doar o muritoare care aspira la implinirea in dragoste, sunt un om, cu slabiciuni si momente de nebunie (curata), dar ma pot darui pentru cauza noastra, aratandu-i ca, poate intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, ne vom consuma pacatul, fara sa ne gandim la consecinte.

¡Iniesta es Dios!

Pentru pasionati, poze cu jucatorii si cu fazele mai importante ale meciului, momente captate extraordinar aici.
Cei care comenteaza la radio Catalunya sunt oamenii cei mai fericiti si cei mai in al9lea cer. Striga, zbiara, sar, urla si iar urla, iar minutul 93 de aseara nu a fost lipsit de aceste manifestari. Nici Alfredo Martinez nu s-a lasat mai prejos si a comentat faza golului in spiritul catalan, nebunesc. BESTIAL, BRUTAL, TOTAL. (Imi cer scuze, calitatea nu este cea mai buna, dar golul in mod sigur este frumos surprins.)




P.S. Aceasta imagine face cat 1000 de cuvinte. 'Iniesta, te spun lu` mamiiii!! '. Mai ca seamana foarte mult cu un pasaj memorabil din finala C.L. de anul trecut, cand dragul om cade in momentul executarii loviturii de departajare.
Mi-e scarba de el dupa ce l-a scuipat pe Tevez in aceeasi finala. De aceea nu ma mai satur sa-i vad fata de obosit cand isi fwte visul. Imagine superba. :))

Sa mori tu?!

Deci spuneti-mi voi in ce mod se poate asemana prezervativul cu un capac de bere? Si simpla idee ca 'lucrurile mici te scapa de neplacerile mari' este jignitoare pentru populatie. Prezervativul, in functie de persoana, este mai mult sau mai putin elastic. :D

Facem totul ca la carte

Romanca, nominalizata la Pulitzer
Jurnalista americana de origine romana Rukmini Callimachi, angajata la Associated Press, s-a numarat pe lista finalistilor Pulitzer 2009 la sectiunea Reportaj international, alaturi de publicatia “Washington Post”.
Detalii aici.

In alta ordine de idei, este important sa va zic cat de mandra ma simt de echipa de suflet, de echipa care ne face fericiti. FACEM TOTUL CA LA CARTE! DI-NA-MO!

Ruland pe contrasens

Dragii nostri politisti de la rutiera isi asigura leafa, mai nou, din filajul la gara, tinta fiind clientii magazinului Plus. Baieti destepti. De 2, 3 luni daca nu mai mult, acesti baieti destepti asteapta sa prinda soferii care, intrand sau iesind din spatiul de parcare al magazinului, incalca marcajul continuu din aceasta locatie.
Astfel, daca vii dinspre centru si doresti sa intri in minunata parcare, virand la stanga, TEAPA, FRATE! Sau daca iesi din parcare si visezi sa o iei pe varianta, spre Bicaz, mai gandeste-te o data. :D Se pare ca oamenii au dat de aur, pentru ca ii vad 'patruland' in fiecare zi prin zona.
La mai mare, fratilor! Sa aveti sarbatori fericite din banii de amenzi.

Ole!

Daca nu ar fi fost germani, ai fi zis ca a fost vorba de un blat nesimtit. Oamenii chiar s-au lasat calcati in picioare, Barca oferind spectacol pe minunatul Camp Nou. 4-0 si asteptam returul. Ole!

¡Visca el Barça!

Fotbal in curtea scolii

Joc ca in curtea scolii. Sfert de finala Manchester United - Fc Porto.

Manchester nu a putut sa opreasca jocul incredibil al echipei oarecum considerata outsider (totusi Porto a luat cupa mult visata in anul 2004, cand jucatorul meu preferat, Deco, a fost numit si omul meciului, finalei, anului si ce mai vreti voi :D ), fiind umilita acasa cu un egal ce ar fi fost mai frumos daca se transforma in victorie pentru portughezi.

Notez extraordinara prestatie si ambitie de joc a lui Sapunaru si sunt extaziata ca Porto ii omoara prin aparare si prin atac pe cei care cred eu detin in mod nedrept titlul de campioni. Latinii astia controleaza tot terenul. Bravo! Bravo, Sapunaru!

Pacat ca Piturca nu vede cine ar trebui sa fie intr-adevar apreciat la nationala!

¡Vamos, Barça! ¡Visca el Barça! Barça la Campeona!

Adrenalina in pasi de derby

Draga Catalin Hildan,

Te-am vazut aseara prezent in vibratia tribunelor, in fiecare suflet dinamovist si in fiecare bataie a inimii. Erai mai frumos decat ultima oara cand ni te-ai aratat, acum pareai ca esti peste tot, ghidand pasii oamenilor tai si zburand deasupra noastra, facandu-ne mai apriga ambitia. Am cantat pentru tine, am jucat pentru tine, am fost deasupra lor pentru tine si stiu ca te-ai bucurat. Stiu, pentru ca erai acolo cu noi. 'Faceti loc trec cainii rosii'...
Suntem cu 10 clase peste adversari, desi ei erau considerati favoriti mai ales dupa ultimul meci disputat cu Otelul Galati si dupa toate amenintarile din saptamana premergatoare derby-ului. Dar ceva nu a mers asa cum se asteptau sustinatorii alb visiniilor, iar echipa gazda motivata in permananta de Sfantul care o patroneaza a fost plina de inspiratie si de energie, in totala opozitie cu prestatia dezamagitoare a lui Maftei&Co.
Dezbracati-va, aruncati in aer tribunele, sariti cainilor! Cine sare este caine, eeee eeeeee! Inscriem superb printr-un vole marca Danciu, un om pe care l-ai cunoscut cand ambitia lui inalta alte echipe, Catalin, dar sunt convinsa ca modul in care a zburat mingea in min 29 te-a facut si pe tine sa tresari de bucurie.

Adrenalina si mult curaj. Si ne place sa jucam asa, pentru ca suntem la un nivel superior umbrelor ce ne sunt adversari si pentru ca descrie perfect modul in care atacam si impingem jocul. In mod curios, nimeni nu se astepta la atitudinea Rapidului, o atitudine trista si care nu descrie deloc puterea echipei de sub Podul Grant. Ei nu dezamagesc des si atunci cand o fac, li se reproseaza totul. Respect pentru munca lui Rada si pentru calmul de care a dat dovada.
In minutul 41, la capatul unui atac excelent al lui Dinamo, Marius Niculae trimite in bara cu un sut din intoarcere de la 11 metri, aratand importanta unui astfel de atacant in coeziunea ofensivitatii. Niculae are ceea ce avea nevoie formula victorioasa a lui Dinamo si prin combinatia activa Danciu - Niculae primind centrarile lui Torje am infruntat o aparare care nu mai obiecta nimic la golul 2.
Torje centreaza pentru lovitura lui Niculae, dar mingea ajunge printr-o faza destul de ciudata sub atacantul dinamovist. Transpiram putin in min 60, cand apararea greseste la sutul lui Cesinha. Dar nu-i nici o problema, mai este timp pentru a ne indrepta greseli minore de orientare in spatiu. Tamas si Blay recupereaza dupa fentele pe care Cesinha si le permite in careul nostru, intarind apararea. Am fost puternici pe toate segmentele de joc, am condus nu doar la scor, ci si la spatiile pe care le gasim, la indemanarea cu care creem faze de atac.
Torje, considerat omul meciului de catre suporterii dinamovisti, trimite peste transversala in min 63, dar nu e nici o problemaaa. Avem timp. Asta isi zic si rapidistii in gand, dar nu se gandesc ca mai avem si noi multe de aratat. Oricum, amuzant banner-ul cu Borcea si cu 'Lasati-ne sa ne pregatim de UCL'. :D
Pitbull este explozia lui Rapid, o piesa pe tabla de joc mutata cam tarziu pentru a schimba scorul. Insa amorteala alb visinie incepe sa dispara si Maftei simte asta. Poate de aceea este irascibil si nu accepta nici o decizie a lui Bogaciu, pro(s)testant in permanenta. Catalin, am marcat si a 3a oara aseara in min 89. A facut-o Cristea, care a meritat din plin sa se bucure de gol si de uralele din tribuna, dupa o seara nebuna si frumoasa a jucatorului.

Am meritat fiecare moment de bucurie si de adrenalina, iar acum ei merita sa fie aplaudati la scena deschisa. Ei ne-au dictat fericirea in culorile alb si rosu asa cum o faceai tu pe vremuri. Fii mandru de ei.

O mare farsa

De ce austriecii isi canta imnul cu mai multa siguranta decat modul absurd in care il inganam p`al nostru? Simplu. E mai grele versurile imnului nostru si noi nu tine minte, bre. Incepe jocul, nu mai e timp pentru a ajusta imnul, tuturor le sta mintea la meci. :)) Sigur, ce gluma buna.
Gata, v-ati asezat comfortabil, v-ati indreptat atentia spre jucatori, mai tineti un moment de reculegere si.. fluier de start!
Mai da-o-coace, ia-o tu, in min 19 Arnautovic trimite pe langa bara, dar sutul e memorat doar ca fiind frumos. Precizia austriaca nu iarta nimic in calea ei, iar jucatorii romani sunt tamponati, loviti, faultati din toate partile. Ne cam impiedicam, dar nu le permitem nici lor culoare spre a avansa. De altfel, nici partea ofensiva a echipei alb rosie nu este cea mai potrivit aleasa, fiind formata doar din jucatori de mana a 2a.
Ro-ma-ni-a! Ro-ma-ni-a este sustinuta de oameni veniti din Italia special pentru meci, ceea ce arata ca echipa nu este desconsiderata de toti suporterii. Frumoasa atitudinea lor! Si echipa le raspunde prin atacuri din ce in ce mai indraznete, prin actiuni in spatiul portii adverse. In minutul 24, cand portarul austriac greseste fenomenal, Tanase profita marcand printr-o bolta reusita, ce arunca tribunele in culoare si galagie.
E GOL! E GOOOOOOOOOL!! GOL GOL GOL.. reluarea fazei e superba si si GOOOOL. e gol pentru Austria?
Stai, frate. E gluma, nu? Adica in timp ce vedeam reluarea eram calcati in picioare?
Incredibil modul in care inscrie micutul NR 10, care este si el impresionat si alearga naiv spre Piti, imbratisandu-l. Suntem in extaz, dar trebuie sa inghetam instantaneu si sa inchidem gura. Sau mai bine zis, sa-i lasam pe Tamas si pe Rat - Goian sa ne rezolve! Nebunie! Cateva clipe de adrenalina pura, pentru ca in urmatorul minut sa inghetam de uimire cand inscrie Hoffer. Tac. Poate e o farsa.
2-1 in minutul 43. Dubla Hoffer. Si tac. Nu o sa mai zic nimic. Poate doar 'Penibil!'

Scooby Doo, where are you?

Bancul zilei.

Un jurnalist il intreaba pe directorul unei case de nebuni care este testul ce se
efectueaza pt a externa un bolnav.

-Umplem cada cu apa, punem alaturi o lingura si o cana. Dupa aceea ii
propunem bolnavului sa goleasca de apa cada.

Jurnalistul zambind spune:

-Orice om normal ar lua cana...

-Nu, spune directorul. Orice om normal ar scoate dopul de la cada. Doriti pat
langa geam sau langa usa?
Mood: Aerosmith - Crazy

Mai bine stingeam lumina.

Exista la nationala de cativa ani incoace eticheta asta potrivit careia echipa egal zero barat fara Mutu si Chivu. Si totusi.. Daca ar exista un 'si totusi' si se pare ca nimeni nu mi-ar permite sa zic asta din moment ce oamenii astia doi sunt considerati fortele naturii, dupa ce stimabilii or sa predea stafeta generatiei urmatoare, impropriu zis, stiind ca majoritatea are cam aceeasi varsta, cum am putea fi in stare sa ne descurcam? Contra deja s-a gandit sa isi vada de echipa de club si sa lase indatoririle nationale sa priveasca in urma un trecut destul de frumos al jucatorului „Gurita”, Chivu, Mutu, Radoi se pare ca, din ce declara „Briliantul” exclusiv pentru Antena 1, in vreo 2, 3 campanii de calificare si, de ce nu, in campionatele ce urmeaza, vor renunta si ei sa presteze pentru Romanica.
Si atunci, vine intrebarea: nenica, de ce ne plangem? De ce ne complicam existenta cu prostia asta cu „Mutu ne conduce” si il lasam pe Rat sa planga, umilit de intrebarea: „Este Mutu cel care trage echipa dupa el?” E mai rau ca in piesele dramatice ale Greciei Antice in care eroii mor si eroinele sufera neincetat, nu stim decat vedem situatia de la echipa in functie de ce fac sau nu fac vedetele. Ei bine, se pare ca vedetele au cam dat-o in bara in meciul de sambata, pe care nu doresc a-l comenta din motive de penibilitate suprema aratata de jucatori :D Tamas, preocupat de freza pentru care sunt convinsa ca s-a pregatit inca din timpul antrenamentelor, nu prea stia unde ii e locul in teren; drept dovada si-a luat si una in mufa, avand acum urma meciului dezamagitor pe fata. Cocis. Ah, cine e ala? Costea, introdus in primul 11 se pare pentru a-l incuraja, devine alta piesa mutata prost de Piturca pe tabla unde a fost facut sah mat chiar de suporterii romani care plecau de la meci in minutul 30.
Frumos a alergat Tanase care avea ceva din energia jucatorului Banel. Radoi, stalp in teren si baza echipei, nu a dezamagit. Rat, nu mai suferi si cauta in dictionar diferenta dintre practic si teoretic. Penalty? Cersim penalty? Nu prea tin arbitrii cu noi, nu? Respect pentru Contra care a jucat desi avea problema la mana si ca, prin maturitatea castigata in atatia ani de fotbal, s-a sacrificat, alergand pana la final. Piti, stai jos, ai 4.
Ce gri sters fuse tactica, cata inspiratie nu avem, cate scuze cautam! V-ati batut singuri? Nu cred. V-au batut sarbii. E o mare diferenta.

P.S. Jucatori care vor fi admisi in examenul de maturitate numit 'Nationala Romaniei' intr-un viitor apropiat si vor spulbera superstitiile 'Mutu, Chivu' : Sebastian Mladen, Torje , Bicfalvi, Bourceanu, Daminuta, Gangioveanu, Ropotan, Barboianu, Gaman, atat oameni din echipele de seniori, dar si juniori care promit (Sursa este bunul meu prieten Andrei. Sa traiesti!). Care dintre voi nu a auzit de ei, informati-va.

Despre ei. Despre doishpe C.

- Momente nepretuite din anii de liceu -
Fata profului de franc cand Luiza i-a recomandat serioasa o pastila de Memo Plus, pentru a nu mai avea pierderi de memorie. (Moldo tocmai iesise din ora si stimabilul nu isi amintea cand i-a dat voie. eh, detalii :D )
Momentul in care Haralamb ne-a felicitat pentru maiestria cu care am lipit gumele sub banci, dar si modul in care Spiri ne-a tratat cu raceala si indiferenta cand a vazut pozele 'artistice' cu minunatele banci sculptate in guma.
Ziua cand Obreja si-a dat seama ca lipsesc tablourile de pe palierul liceului unde era clasa noastra si investigatia care a dus la descoperirea anuntului 'Fumatul interzis' chiar deasupra tablelor de la 11c.
Craciunul in care Vlad si Pava au aruncat bradul in careu dupa ce noi am decis ca nu mai avem ce face cu el.
Faptul ca 'Treci la loc, 4!' nu ne demoraliza, pentru ca noi puteam discuta despre atitudinea profei/profului, impartasind aceleasi pareri. (Bah frate, ce bou e! Aveam deja 5 note, ce-i trebuia ascultare?)
Momentul in care Vlad a venit de ziua lui in Romania si a smuls un zambet de pe chipul dirigai cand aceasta l-a vazut in ultima banca.
Chipul lui Malax cand a luat ciocolata din cutia profei de rom, in timp ce dumneai Coco Chanel pregatea alt discurs academico-stanesciano-eminescian. Cred ca era si 'sausiur' p`acolo (niciodata nu am stiut cum se scrie cuvantul blestemat :D)
Excursia in care Malax a primit porecla, dar si fetzele tuturor in acea excursie; Vlad&Co dand iama in ciocolata, suc, mancare si toate alea - MEMORABIL. Avem si poze cu flagrantul baietilor mbuhahaha. Marean dansa din buric dupa ce bause prea mult 'Malaxa' (Metaxa in limba romana)
Momentele MELA. Modul unic in care un ics apare scris pe tabla din dreapta, apoi programul void $^%&$ STARtoca se continua pe tabla din stanga cu y si z in stransa legatura cu fisierul deschis pe tabla din cealalta stanga.
Mela: 'Ci vrei tu?' 'Ci-i cu tini?' 'Ia hai, iesi afara si termina de mancat!'
Orele interminabile de fizica in care dormiiiiim si dormiiiiiiiiim. Si se aud gemete din spatele clasei, si Pava impinge bancile in fata, si Dina - psp psp psp, care acum e - iPhone, iPhone :) si diriga resemnata sterge tablele, si Robu isi ia 2 peste cap de la Scumpete, si eu zic 2 glume proste, Ylo, Liz, Rox rad; si Rlk ii povesteste cva lu` Mady, acum rad si ele :D si Diana raspunde la ora. si Rzvn face o gluma de Vali si Marean se prapadesc pe jos (si pe sus, daca vreti) de ras.

Fantastice orele de mate la care linistea anunta un nedorit: 'ia hai din prima banca din mijloc.. la tabla', 'care esti, Borcea? ia hai la tabla', 'dam lucrarea azi, nu?' . Profu razand si facand misto de orice prin replicile lui sunt momente de neuitat.
Fiecare concurs castigat care insemna automat un tort delicios impartit la 28 de draci flamanzi, dar si onoarea cu care ne vizita lumea pentru a vedea 'cea mai frumos impodobita clasa de Halloween, Craciun, etc' - Iesi afara, n-auzi, wa?
Stiti voi cum se zice 'sunteti boi' in rusa? Ei bine, noi am aflat in clasa a 9a, 10a la ora de chimie.
Iar la ora de franceza l-am facut pe prof aproape sa planga. Noroc ca nu i-am zis atunci de Diazepam, cine stie in ce stop cardiac o dadea.
Baba noastra, Roxana, care are intotdeauna un zambet pe fata si care nu fuge de viata, incercand sa gaseasca in orice lucru un nou mod de a fi spontana, de a profita de frumusetea anilor de liceu.
Marean, de serviciu, sterge tabla, mate: 'ia ramai la tabla' . 'tu-ti mama ta de Galaftion. las ca vezi tu maine'
Pava: 'zi da, zi da', 'wa mady, wa femeieee', 'robu fumeaza', 'hirtan vrea la tabla'
Raluca, Mady, Baba facand poze in ora de franc.
Mada iubind viata si pe Ionut, normal. :D
Costina - cls a 12a - nu plecam de la biologie? nu plecam ora urmatoare? nu plecam, nu plecam?
Spiri: Andreea, unde ai fost ieri? Tilica: Am avut treaba.
Spiri: Cine a semnat cererea? Tilica: Eu.

Bautura in autocar, bautura la cabana, poze nebune cu clasa, Obreja zbierand la noi in toiul noptii, majorate la care Moldo doarme pe masa, bairam la care Marean se simte bine, dar nu e pe picioarele sale, pizza de la vesuvio, batai cu bulgari in clasa.
Franc: Ma faceti nebun? Eu su..nnn..tt cum? Eu nebun? Cu ce motiv imi dau 2 pe site? Eu nebun?
Doar niste fragmente din astia 4 ani. Doar niste bucati de amintiri care poate starnesc interes si haz. Doar noi.

Vibrez

Aspir de mult la glasul tau

Voiesc s-aud, sa tremur

Ard simplu si vadit si zau

Ca vreau s-aud, sa tremur.

Si dor si simt si zbucium

Si lupt si cant si fluturi

Si-usor gasesc sa spun acum

Ce vreau s-auzi, sa tremuri.

Vibrez in sute de simtiri

Pamant nu simt sub mine...
Ochi frumosi cu vii sclipiri

Inima mea-i la tine?

Si cald si plang si e ciudat

Si simt si zbor si teama

Ma tot gandesc cat de curat

Este-un fior si-o palma.

E calda si ma tine strans

E palma ta si stiu ca

Vibrez cand calm si pe ascuns

Fagada stins mi-o da.

Cancerul nu ucide spiritul

Am invatat ce e suferinta si nu doresc nimanui sa simta amarul gust pe buzele sufletului sau. Sursa continua de neplaceri si de crude amagiri la adresa ta, in fata ei nu ai scuze si nici aparare, iar usile fragmentului de suflet afectat nu se inchid, oricate clipe ai trai dupa aceea. Toti suferim.. mai devreme sau mai tarziu, mai mult sau mai putin, mai tratabil sau nu. Depinde daca reusim sa ne ridicam sau daca avem motivatia necesara in lupta cu boala.
Mi s-a reprosat de catre o persoana care ma cunoaste prea putin, se pare, ca sunt vulnerabila la problemele delicate ale vietii si ca, prin urmare, in orice clipa se asteapta sa cad, infranta de sirul interminabil de tradari, suferinte, minciuni si tragedii ale vietii si, odata palmuita de aspra infatisare a bolii, nu ma voi mai ridica, sunt prea slaba.

Oare ar trebui sa-i spun ca m-am intalnit deja cu durerea? Sa ii explic si ei ca am fost si am vazut? Ca am suferit si am plans? Cum sa ii explic cuiva care ma crede invinsa ca tulburarea mi-a macinat mereu gandurile, mi-a macinat visele, a macinat tot?
Sa vad oameni care se lupta cu moartea, sa vad persoane ce nu si-au pierdut doar parul, ci chiar sperantele in cautarea sanatatii si poate, implicit, a fericirii este cutremurator. Si mai tulburator era faptul ca ii vedeam aproape ucisi, cazuti la pat, nenorociti de cancer in timp ce si eu ma tineam cu greu pe picioare. Nu stiu ce te consuma mai mult, faptul ca esti in suferinta fizica sau privirile pe care acele persoane bolnave le arunca, tremurand de frica bolii.

Atat de calzi si de sinceri, lor le era mila de mine. Pentru ca eram doar un copil rapus de o boala, care trebuia sa se recupereze dupa o operatie destul de nepotrivita pentru varsta mea frageda. Pentru ca, pe patul de spital, rapusi si gemand de durere, mai aveau puterea de a mangaia crestetul celor speriati, de a le spune o vorba buna, de a ii incuraja sa vada viitorul. Chimioterapie, raze, unde magnetice, aparate ce iti transforma creierul intr-o leguma. Si totusi poti fi om cat ti-a mai ramas, poti sa intrebi un copil de 18 ani cum a ajuns in Cluj pentru a se opera, ii poti citi in priviri disperarea pentru ca nu stie ce ii rezerva soarta. Oamenii astia sunt aur, un aur neslefuit, dar pretios si demn, un aur ce nu dispare atunci cand apar semne ale trecerii timpului. Ei marcheaza triumful cancerului pe pamant si, desi pier cautand fericirea in sanatate, in mod sigur vor ajuta alti oameni sa vada altfel probleme vietii. Pe mine m-au ajutat enorm sa inteleg cat sunt de norocoasa sa traiesc langa familia mea, langa prieteni, sa fiu iubita si (mai mult sau mai putin) sanatoasa, sa privesc inainte si sa zambesc fara frica.

Am invatat ce-i durerea si nu mi-e frica sa recunosc ca am fost pierduta pentru mult timp, crezand ca nu voi fi destul de puternica. Si nici nu sunt fatarnica cand spun ca imi iubesc lumea, pentru ca ei, bolnavii de cancer si oamenii operati de tumori din Institutul Oncologic 'Ion Chiriuta' din Cluj m-au facut sa vad viata altfel. Odihneste-te in pace, Elena!

Franturi de imaginatie

Viata e o curva si tu refuzi sa o futi.

M-am gandit bine. Nu mai stau sa numar problemele pe care le am in incercarea ca oamenii sa ma asculte. Nici nu ii mai injur de fiecare data cand ma jigneste rasuflarea prosteasca in ceafa si ignoranta totala.
Ati observat ca noi, romanii, avem tampitul obicei de a ne plange in stanga si in dreapta, fara a realiza ca ar trebui noi sa facem ceva pentru a ne fi mai bine? De fapt, cred ca este o trasatura specifica tuturor indivizilor din specia noastra, dar la rumanian people, GIVE ME A FREAKING BREAK and GOD DAMN IT ca spiritul de autocompatimire este peste limita admisa.
Omule draga, draga hahalero sau draga homo sapiens sapiens, invata sa te relaxezi. Mergi la sala, canalizeaza-ti furia in sacul de box sau arunca lucruri, imaginandu-ti ca asa te revansezi pentru toate acele dati cand viata a fost o curva cu tine. Nu accepta ce auzi si ai mereu dorinta de a schimba sensul si mersul lucrurilor.
Nu iti mai lasa creierul spalat de porcariile de la tv si TRUST me, iti va fi mai bine. Fa prostii cu prietenii! (bine, nu in sensul de orgie sociala si distrugere in masa sau de abordare gresita a fetitelor) si nu uita sa improvizezi in viata sexuala. Crede-ma, vei atinge culmi impresionante daca stii cum sa discuti cu partenerul/a si daca propui teme noi in ceea ce inseamna intimitate si placere in cuplu.
Iesi naibii din atmosfera de om controlat de societate si rupe barierele! Invata sa spui pe nume lucrurilor, revolta-te si sustine-ti punctul de vedere.
Refuza sa fii o carpa folosita de comunitate pentru a-si sterge de pe picioare noroiul ultimilor ani, implica-te in viata ta si a odraslelor pe care in viitorul apropiat le vei avea.
Ar trebui sa fiu politician, la naiba. :))

10 lucruri pe care barbatul doreste sa le auda de la femeie:
1. Am vorbit cu prietena mea si abia asteapta menage-a-trois cu noi.
2. Ai dreptate!
3. Nu mai lasa colacul de la wc jos. M-am obisnuit sa cad in fiecare dimineata in el.
4. Draga, pozitia noua este extraordinara. Nici nu a trebuit sa mimez orgasmul.
5. Iti aduc berea in timp ce te uiti la meci?
6. Lasa ca duc eu gunoiul. Sa nu cumva sa obosesti.
7. Ai dreptate! (barbatii adora sa auda aceste cuvinte, chiar si atunci cand stiu ca nu au dreptate)
8. Ce compromis? Ce iubire? Sex si senzatii tari vreau cu tine.
9. Nu trebuie sa stai tot timpul cu mine. Chiar te rog sa stai mai mult cu baietii.
10. Arati incredibil in camasa asta, ma excita. Hai s-o facem chiar acum!

Astept sugestii despre ce doreste ea sa auda de la el. :)

Parfum

-Ce bine te pricepi la asta! Ah, ii arunca ea un oftat plin de placere, nu pot sa cred ca m-am gandit pentru o clipa sa te las.
-Ti-am spus..
-Si eu, in repeziciunea mea, am refuzat sa-ti ascult motivele. Esti.. eeeesti.. hhm, esti incredib.. AU!.. se opreste brusc, intrerupta fiind de un impuls difuz si imprastiat de extaz.
-Vrei sa continui? Daca e prea mult, poti sa-mi spui sa..
-Sa ce? Vreau sa simt cum ma ai, astazi si maine si mereu. Te iubesc.
Alintata de mangaierile pacatoase si de corpul lui atletic, este rusinata de dorinta cutremuratoare de a apartine lui, de a se darui in totalitate mirosului lui. Nu i s-a mai intamplat asta niciodata, nici macar caldura pe care i-o transmite pielea lui nu a mai simtit-o cu atata intensitate, nici inima nu i-a batut la fel de fioros. Ii arde gatul dupa ce buzele lui intepatoare ii cuprind usor zona de deasupra claviculei si nu mai simte decat o ispita dulce atunci cand el coboara usor, firesc, cald, spre pieptul ei alb, de copil. El zambeste ca un strengar atunci cand ii simte inima batand..
-De asta te-am iubit mereu. Ma coplesesti, copilul meu.
Ii vajaie capul de la atata placere, iar ochii abia ii poate tine deschisi. Comunica doar prin miscarea sententioasa a buzelor, iar carnea calda si umila este legatura vizuala, olfactiva, nazala si tactila dintre ei doi. Ii simte respiratia pe intreaga sira a spinarii si fiori ciudati ii fac gatul sa tremure, iar in timp ce mainile lui nerabdatoare ii ating soldurile mici si copilaroase, parul ei lung o face sa suspine, spargand tacerea printr-un tipat scurt.
-Stii care este “teritoriul” corpului tau care imi este cel mai drag?
Ea il impinge zgomotos pe marginea patului, raspunzandu-i:
-Sa vedem.. esti baiat. Nu pot sa ma gandesc la alta parte decat la..
-Shhtt, obraznica mica si blonda ce esti, o cuprinde de mijloc reducand-o la tacere. Habar n-ai..
Continua sa ii mangaie bratele usoare si bazinul rece. Nu pricepe de ce in complexitatea corpului ei totusi mic, unele segmente de piele bronzata ii sunt inghetate, dar ii place la nebunie sa i le incalzeasca cu respiratia zgomotoasa. O saruta cu acelasi dor si ii simte parfumul in coltul ispititor al sternului. Ea, intr-o miscare infantila, ii refuza narile curioase si incearca sa ii sarute ochii albastri. Nu i-a spus niciodata, deoarece el ar fi privit asta ca pe un semn de slabiciune, dar cand se uita adanc la ea, cu acei ochi albastri, se inmuia. Aerul era, brusc, mai greu de respirat, iar regiunea pe care el incearca acum sa i-o descopere vibra mereu cand el o privea. Vibreaza si acum.. Poate mai tare ca in prima zi.
-Spune-mi..
-Sa-ti spun? Si daca nu o sa doresc sa iti spun? O sa-mi faci rau, copil? ii da drumul rapid si ordonat in usurimea patului de saten, asezandu-se cu nasul in suvitele ei blonde, sterse.
-Ti-am mai spus, nu imi mai spune copil. Nu sunt.
-Esti, esti, esti.. de o mie de ori iti spun, sarutandu-te.. Esti al meu copil cu idealuri de femeie. Si tu stii ca..
-Da, da.. de asta ma iubesti, ii spune asezandu-i lenes gleznele scurte si gentil sculptate in poala. Se joaca fascinata cu pleoapele, cu nasul, cu pielea lui, cu mana lui mare si aspra. Acum ea il conduce.. si nu o face destul de rau, pentru ca jocul ei erotic il face sa reactioneze. Cuprins de palmele mici, dar iscusite, si cu buzele mereu intepandu-i gatul, ii muta corpul sub el, tinandu-i bratele intr-o stramtoare ce o face sa tremure iarasi.
-Zi-mi. Vreau sa aud.
-Ce imi place la tine?
-Nu. Mai zi-mi o data ca sunt copilul tau cu idealuri de femeie.
-Te iubesc!

Raceala, dezgust

Merg hotarat si nu privesc inapoi. Acum am prea multe probleme si nici gandul ca ar trebui sa intorc privirea nu manifesta prea mult interes. Acum totul este intre mine si asfalt. Este umed, se pare ca a plouat azi-noapte. Si ce daca? Oricum el e mult mai uscat decat orice muritor de rand. Este amestecat cu pietris, cu sacrificiu, cu timp. Pare usor depasit de situatiile cotidiene, chiar da sa fie putred. Dar nu.. Oricum oamenii sunt mult mai putrezi decat el.

Trebuie sa-mi eliberez mintea. Gata. Tac.

Si cand ma gandesc ca am pierdut atata timp fara sa stiu cat de confortabil este asfaltul. Da, este rigid, aspru, inuman, rece, abandonat, urat, putred. Miroase urat si este plin de praf. Parasit de toti si incercat doar de masini si de trecatori flamanzi de cotidian, de probleme zilnice, nimeni nu se gandeste la el. Si totusi.. el se gandeste la noi.

Am transpirat. Ma opresc cand melodia din mp3-player se termina brusc. Nu vreau sa stau in loc, e ca si cum i-as intrerupe ritualul drumului. Trebuie sa continui. Viteza.. da, este exact ce imi trebuie acum.
Uite.. urc un deal si sunt depasita iar de gandurile mele. Ma asteapta dincolo de vale toate visurile urate de saptamana asta, iar multe din solutiile pe care trebuie sa le gasesc se ascund in inima padurii. Nu vreau sa ma duc acolo. Drumul ma intelege si imi ofera o scurtatura spre un nou inceput. Este doar o poteca, dar macar nu trebuie sa infrunt privirile lor, fericirea, durerea pe care ei si-o provoaca incercand sa fie fericiti, zumzaitul de primavara.

Nu e bine. Alearga! Ai uitat? Lasa-i sa fie fericiti, oricum nu o sa dureze. Chipuri de lut si insigne demonice, muritori imprastiati in negura cotidianului, nu va cunosc.. si nici nu vreau. Sunteti inferiori desi ma priviti pe mine cu raceala si cu dezgust.

Drumul. Picaturi de ploaie. Fiori. Bate vantul. Viata continua.
La fel si eu continui sa alerg. Trist, ratacitor, flamand, palid, slab. Dar merg hotarat si nu privesc inapoi!

Dansezi?

Arunca tulburata cartea lui de vizita in fundul sertarului.

-Si ce daca au fost cele mai frumoase clipe din viata mea? Conteaza?
Simte atata amaraciune in suflet incat ar vrea sa-si arunce amintirile in cea mai adanca groapa a uitarii. Dar nu poate. Nici nu vrea. Ratiunea o indeamna sa nu fie umilita si ii cere, ii ordona sa fie rece, sa stearga cu buretele zambetele, momentele, vibratia. Dar nu poate. Iar nu vrea.
Deschide usor sertarul. Da peste poza lui. Si zambeste cand ii vede gropitele din obrajii rosii. Incalzeste iar in palma ei acea oficiala amintire.
-Ce prostie! Daca ar vedea cum ma impiedic de amintirea lui, mi-ar rade iar in fata. Ce mult imi lipseste, cat de mult vreau sa mai faca asta o data. Doar o data.
Tulburator de placut ia rochia ei de seara in brate si incepe sa danseze in camera.
-Un`, doi, trei, patru.. Un pas mic, 2 mari, 2 la stanga, 2 la dreapta..
Isi da drumul in pat si retraieste tango-ul cu care el a cucerit-o.
-Dansam?
-Incantata..

Inchide ochii si isi imagineaza cum ar fi fost daca lucrurile ar fi stat altfel.
-Ce prostie! suspina ea inca o data. El nu e pentru mine. Doar sufletul lui este.
Intr-o miscare mecanica si robotica, rupe resemnata cartea de vizita. Iar in minte ii rasuna acel superb: "Dansezi? Doar o data, doar o data."