Cold november rain

Toamna am parte de mangaierile lui in fiecare moment in care vantul imi scalda porii in batai racoroase. Ne place sa pierdem ore in sir in cada din baie, uitand ca exista o lume afara, uitand de sunete si de mirosuri, ascultand bataile puternice ale inimii si respiratia, care ingheata pret de cateva clipe atunci cand privirea lui cade asupra pielii mele.

Mainile lui mari si deloc aspre iubesc sa caute pe teritoriul pantecelui meu acel loc ce, atins fiind, ma arunca in abisul unei placeri vinovate. Stie ca acolo e locul implinirii mele si imi adulmeca fiecare centimetru, sperand sa descopere un alt lacas care arde dupa sarutarile lui.

Ticaie. Loveste. Imi tine vocea amortita si saruturile aproape de pieptul lui. Si bratele ii sunt atat de calde incat nu as mai simti nici foame, nici dezamagire, nici frisoane daca as continua sa traiesc dupa aceasta toamna. Si aburii lipiciosi se ridica, in timp ce aerul cald ne copleseste simturile.
Nu inceteaza sa-mi surprinda imaginatia, luandu-mi chipul in palme si schitandu-mi conturul fetei, impreuna cu linia buzelor, atingandu-mi usor gatul. Peretele este inghetat, desi arunca aburi lacomi si imensi asupra bratelor noastre reci. Ma sting usor asteptand sa-mi iubeasca bratele si restul pielii mele parfumate, in aer miroase urma unei lumanari stinse, iar asta imi ameteste simturile deja buimace. Dar el imi tine de urat, de frumos si de tot dulcele din viata mea, alaturi de el pot si si ametita si imbatata de racoarea camerei. Lui ii datorez vibratia si dorinta, el m-a invatat sa traiesc ploaia si apa ca si cand as fi binecuvantata sa simt un foc salbatic in interiorul meu. Iar toamna, el ma implineste in fiecare moment.

Noiembrie rece, nu imi poti fura caldura lui. Nu imi poti lua respiratia lui calda si bratele ce ma domina. Noiembrie rece, cheama iarna si pleaca!