Ruland pe contrasens

Am intrat astazi pe fostul blog si am ramas uimita de aciditatea dintr-un articol. Stiu ca oamenii sunt rai, dar chiar in halul asta sa le descriu comportamentul? :)) me loves me.
"De ce esti prost, idiotule? Da, ai citit bine. Poate parea o intrebare care adesea are ca raspuns joaca dintre singurii 2 neuroni ramasi in micul tau creieras, deci este putin probabil sa ofere sugestii legate de comportamentul tau, dar, draga idiotule, asta nu inseamna ca nu iti pot spune cat de tembel te consider."
Continuarea aici.

De asemenea, recomand si ruland pe contrasens old thoughts , in care sustin ca viata e o curva si tu refuzi sa o.. ma rog, sa-i dai o lectie. Si un topulet cu ce doreste el sa auda de la ea.

Si vine bacu si nu stiu nimic la mate si ieri am avut o revelatie la pregatire in care ii reprosam profului ca nu inteleg cu ce ma ajuta pe mine in viata sa rezolv aria unor triunghiuri ale caror puncte sunt de fapt determinantii matricelor de ordin 10000 la a 7a.

In viata nu o sa am nevoie sa demonstrez ca exista o infinitate de valori pt care nu stiu ce solutii sunt in progresie geometrica. In viata, la naiba, nu am nevoie sa creez nici un program in C++ in care se cer numere Fibonacci. Sau ceva de genul. Ani de liceu, am supravietuit lor, desi am rulat toata viata mea pe contrasens.

Avea Yolo de la Zale un vers intr-o melodie, 'eu sunt bulangiul ala care nu s-a dus la premii'. Nu sunt nici un bulangiu (exista varianta feminina a cuvantului? :)) ) si am fost mereu la premii, dar m-am prezentat intotdeauna ca un outsider. Nu am fost niciodata demna de mate - info, dar poate ca daca am fost printre primii si m-am format pentru urmatorii pasi in ceea ce inseamna cariera si insasi viata, sunt o supravietuitoare, nu?